Tu`!

Tu...
Ai facut din mine ceva nou,
Ceva mult dorit, poate chiar si de Tine.
Si acum stau, si esti langa mine,
Si iti pot simti rasuflarea calda,
Ce ma invaluie, imbratisandu`ma.

Acum…acum totul e asa bine,
Stau tinandu`Te de mana,
Ma incalzesc atingandu`Te,
Si inima canta atunci cand Tu esti langa mine.

Cuvantul tau,
Doar auzindu`Te, faci sa izvorasca in mine
Un firicel de iubire,
Ce alaturi de Tine,
Se transforma`n fluviu,
Da… fluviu de iubire.

Vreau sa stau in bratele Tale,
Sa simt mangaierea Ta
Atingandu`mi lin inima…
Vreau sa Te tin de mana,
Si impreuna sa pasim intr`un singur pas,
Formand amandoi acelas glas.

E gol…

Da, parca pe zi ce trece,
Uitandu`mă in sufletele colegilor mei,
Nu pot trece de un paznic puternic,
Ce`i place`atât de mult a se numi…
`Goliciune`.



Zi după zi,
Azi intr`unul mâine mai departe,
Căutând
Cu un nou gram de speranţa,
Dau de schimbul II,
Falnic ridicandu`se peste toate,
Aratandu`mi legitimaţia de departe:
`Ratuate`.



Pe la sfârşitul saptamanii,
Ajungând si la alţii,
Luminiţa inimii`ncepe`a se`ntrezarii.
Alerg zâmbind de departe,
Dar mă opresc lovindu`ma brusc de uşa.
Paznicul ce adormise`mi
Striga cu disperare:
`Falsitate`!

prin biserica`

De ce azi,
parca mai rau ca oricand,
stam in biserica incalzind doar un scaun,
murdarind un pres din fata usii,
uitandu`ne urat la `nu-stiu-cine`
si plecam de acolo nestiind de unde s`a citit,
dar bine documentati despre ce`a facut `nu-stiu-ce`frate`
saptamana ce`a trecut,
sau cum `nu-stiu-care`sora` nu`si are baticu`ntr`o culoare.

De ce preferam sa ne uitam la ambalaje,
Si sa trecem parca prea usor de eticheta sufletului lor?
Ce rezolvam daca judecam inainte de`a cunoaste,
Daca barna din ochi ni se ingroasa?

De ce alegem a pastra deseori,
Atatea zambete ascunse in buzunarul inimii,
Lasandu`le acoperite de praf,
Cand le`am putea folosi a stege`un obraz inlacrimat?

Ce bine`ar fii de`am sti a renunta,
La aceasta`ntrebare ce ne seaca,
Lasand in urma mii de pacate,
Privind in fata`n unitate.

doar un gram`

Se tot zvoneste pe ici pe colo,
cum ca in lumea ce ma aflu ratacind,
acum cand ai zice ca ea`ti poate oferi tot ce ti`ai dori,
ar lispi un singur lucru, si char mic.

Dar cand toti alearga pe ici pe colo,
Banii si placerile vietii acoperind acest mic gram ce ne lipseste,
Incepem sa invatam sa traim fara,
Parca ne mai vrand sa vedem ca el lipseste.


Parca`l cautam uneori, in somn,
Sau momente cand ne simtim singuri,
Numai atunci ne aducem aminte ce bine n`ar prinde
Un singur gram,
Nu de aur,
Ci de iubire.

vorbe...

Am auzit cum ca…
Atunci cand dormi,
Nu mai conteaza unde dormi,
Pe ce , sau cu cine,
Pentru ca toate acestea sunt acoperite
Parca si ele de linistea somnului.

Nu vreau sa cred asta.
Nu…
Atat de mult doresc sa stau sa veghez somnul
Unei mici persoane,
Sa adorm usor langa ea,
Plimbandu`mi mainile`n parul ei catifelat,
Atingandu`mi fata de obrajorii ei fini.
Ochii ei,
Mai stralucitori decat orice stea ce s`a vazut,
Imi fac lumina`n intunericul noptii
Aprinzandu`ne inima,
Si formand o singura stea.